Statul român, „cel mai mare duşman” al Bechtel

În timp ce în alte ţări, americanii de la Bechtel ridică autostrăzi înainte de termenul convenit, în România constructorul susţine că este împiedicat să lucreze la ritmul normal de către autorităţi. Constructorul a anunţat că zonele unde există în continuare probleme cu exproprieri sunt localităţile Câmpia Turzii, Gilău, Floreşti, Petreştii de Jos, Luna, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Turda, Tureni, Ciurila şi Săvădisla. De cealaltă parte, conducerea Companiei de autostrăzi acuză firma Bechtel că a modificat de prea multe ori proiectul nodurilor rutiere.

În momentul de faţă, potrivit oficialilor Bechtel, vina majoră pentru întârzierile survenite în finalizarea celor 25 de kilometri „promişi” pentru acest an, din tronsonul 2B al Autostrăzii Transilvania, Câmpia Turzii-Cluj Vest, o are statul român. Tot statul român s-ar face responsabil de faptul că „înţelegerea tacită şi promisiunea verbală” de a finaliza până la sfârşitul acestui an porţiunea Tureni-Vălişoara nu va putea fi respectată. De fiecare dată când vine vorba de devierea de la graficul iniţial al lucrărilor şi de întârzierile survenite în construcţia autostrăzii, compania Bechtel s-a rezumat să afirme că nu poate îndeplini acest obiectiv dacă nu beneficiază de sprijinul şi cooperarea tuturor instituţiilor implicate. Terenurile care nu au fost încă expropriate, utilităţile care necesită relocare, nodurile rutiere şi plăţile restante sunt cauzele principale, prin care Bechtel se absolvă de orice vină. „După cum ştiţi deja, principala cauză a întârzierilor este lipsa terenului disponibil pentru lucrări. Nici până acum nu ni s-a pus la dispoziţie întregul teren necesar efectuării lucrărilor, liber de sarcină arheologică şi fără utilităţi”, continuă să afirme directorul de comunicare al Bechtel, Bogdan Sgârcitu. Acesta susţine că în prezent, constructorul nu are acces decât pe 62% din terenul aferent secţiunii 2B, Câmpia Turzii-Cluj-Vest şi, 35% din secţiunea 3C, Suplacu de Barcău-Borş. Conform informaţiilor furnizate de Bechtel, beneficiarul lucrării-Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a expropriat doar 86% din terenul necesar lucrărilor pentru tronsonul 2B şi 62% pentru tronsonul 3C. „Însă doar 44% din utilităţi au fost mutate de pe amplasamentul secţiunii 2B şi 25% de pe cel al secţiunii 3C”, a precizat Sgârcitu. Conform reprezentanţilor Bechtel, majoritatea terenurilor care nu au fost expropriate încă în judeţul Cluj sunt pe teritoriul localităţilor Câmpia Turzii, Gilău, Floreşti, Petreştii de Jos, Luna, Sănduleşti, Mihai Viteazu, Turda, Tureni, Ciurila şi Săvădisla. În ceea ce priveşte judeţul Bihor, CNADNR nu a soluţionat problema exproprierilor în Abram, Tăuteu, Balc, Chişlaz, Sârbi şi Biharia. 

Nodurile rutiere pun beţe în roate construcţiei
Dacă în Croaţia Bechtel a reuşit performanţa de a termina lucrările la autostradă înainte cu câteva luni decât termenul prevăzut iniţial, în România se consideră împiedicat tocmai de către beneficiar. Directorul de comunicare de la Bechtel, Bogdan Sgârcitu, declara cu puţin timp în urmă că sectorul de 25 de kilometri nu va putea fi dat în circulaţie până nu sunt gata nodurile rutiere. „Există probleme legate de exproprieri în zona nodului rutier de la Turda”, anunţa Sgârcitu. La sfârşitul săptămânii trecute, reprezentanţii Bechtel au informat că de fapt, principalele utilităţi care trebuie relocate se află în apropierea localităţilor unde vor fi nodurile rutiere, şi anume, Câmpia Turzii, Turda şi Gilău. În replică, conducerea CNADNR pasează vina asupra constructorului, pe motiv că a revenit asupra proiectului de prea multe ori. „Au schimbat proiectul deja de trei ori. Ultima dată s-a produs modificarea luna trecută pentru nodul rutier de la Câmpia Turzii, iar acum patru luni pentru cel de la Gilău. Nu au de gând să lucreze şi atunci când o fac, iese prost”, a declarat directorul CNADNR, Dorin Debucean. Acesta susţine că 98% din terenul necesar pentru tronsonul 2B a fost expropriat şi în proporţie de 99% pe sectorul 3C. „Dacă nu schimbau o dată la trei luni proiectul, totul era gata până acum, a fost aprobat şi în Comitetul Tehnico-Economic al companiei şi avea toate avizele necesare. Evident că noi nu putem finaliza într-o lună tot ceea ce ei au modificat. De fiecare dată trebuie să mai expropriem în plus alte porţiuni”, a menţionat Debucean.

Lucrări deblocate la Mihai Viteazu
Una dintre localităţile vizate unde reţelele de canalizare s-au intersectat cu traseul autostrăzii este Mihai Viteazu. După ce, timp de trei luni, lucrările la reţeaua de canalizare din zona nodului rutier de la Turda au fost oprite pentru a se face reevaluări şi pentru a se reproiecta traseul canalizării, săptămâna trecută proiectul autorităţilor din Mihai Viteazu a fost deblocat. Primarul comunei, Ioan Zeng, a anunţat că abia acum două săptămâni a venit avizul de la Bechtel şi al firmei consultante Scetaroute cu privire la noul traseu şi la soluţia pentru porţiunea de canalizare. „200 de metri de tuburi trebuie să scoatem şi canalul pus în pământ. Pe această porţiune unde subtraversăm autostrada trebuie modificată instalaţia, iar tuburile de plastic trebuie înlocuite”, a explicat Zeng. Potrivit acestuia, împreună cu firma consultantă şi inginerii de la Bechtel, autorităţile locale au găsit o soluţie prin care reţeaua de canalizare din zona autostrăzii să se consolideze. „Iniţial nu ştiam că acolo va fi amplasat nodul de întoarcere şi este o diferenţă mare de 200-300 de metri. Cei de la Bechtel nici nu ne-au lăsat să continuăm fără să consolidăm reţeaua”, a subliniat primarul din Mihai Viteazu. Potrivit acestuia, în zona nodului, vechea tubulatură va fi înlocuită cu una din PVC, care va funcţiona dintr-o staţie de pompare care merge sub presiune până în apropiere de Turda, ca apoi să revină la formula prin cădere din zona DN1C. Lucrarea de canalizare trebuia să coste, înainte de aceste modificări, 21 de miliarde de lei vechi. „Probabil că mă va costa în plus 500 de milioane de lei vechi. Ideal ar fi să nu mă coste nimic în plus, dar trebuie să plătesc proiectantul - Compania de Apă din Turda pentru modificarea proiectului”, a declarat Zeng. Din cauza schimbărilor apărute pe parcurs, autorităţile locale au fost nevoite să prelungească printr-un act adiţional termenul stabilit pentru septembrie până în martie anul viitor. „Dacă era gata canalizarea şi nu stăteam trei luni puteam depune pentru un proiect european pentru a lega reţeaua în toate satele. Aşa acum este o magistrală doar pentru a lega canalizarea din satul Mihai Viteazu cu cea din Turda”, a menţionat Zeng.

Ioan Zeng, primarul comunei Mihai Viteazu

"Dacă era gata canalizarea şi nu stăteam trei luni puteam depune pentru un proiect european pentru a lega reţeaua în toate satele. Aşa acum este o magistrală doar pentru a lega canalizarea din satul Mihai Viteazu cu cea din Turda."