Autostrada Transilvania a devenit faimoasă de-a lungul anilor. Că era vorba de contractul cu americanii de la Bechtel, de scandalurile politice sau de lipsa banilor, proiectul rămîne una dintre cele mai controversate investiţii din România. Dar pe parcurs, cu cît lucrările avansau, tot mai multe „incidente” ieşeau la iveală. De la proiectile din Al Doilea Război Mondial sau substanţe toxice, impedimentele au fost multe şi au cauzat întîrzieri. La ieşirea din Câmpia Turzii spre Luna, pe partea dreaptă, arheologii au descoperit acum un cimitir din vremea gepizilor.

Necropolă gepidică la ieşire din Câmpia Turzii

Mai nou, pe cei zece kilometri rămaşi nefinalizaţi dintre Turda şi Câmpia-Turzii, arheologii sapă după morminte. Potrivit descoperirilor de pînă acum, ar fi vorba de un cimitir medieval, care se întinde pe o suprafaţă mult mai mare, unde au fost îngropaţi gepizi, care erau un popor de origine germanică, din neamul gotic. „Este vorba de un sătuc, ce avea alăturată o necropolă gepidică, s-ar putea avară, ce datează din secolele VI-IX după Hristos. Necropola trece chiar pe traseul autostrăzii, mai exact în zona bretelei de legătură, între autostradă şi DN15. Nu se ştia de cimitir înainte. Se presupunea că este ceva în zonă, dar nu se ştia exact ce. S-a săpat prima dată, de către altcineva în ’99”, a declarat pentru FTR.ro, Cristian Roman, reprezentantul Muzeului de Istorie a Transilvaniei, care se ocupă de şantierul arheologic.

Peste 1.000 de morminte

Săpăturile serioase au început anul trecut, cînd s-au descoperit şi primele morminte. Deşi specialiştii nu au în acest moment toate datele şi nici nu au reuşit să decoperteze întreaga suprafaţă, se aşteaptă să găsească peste 1.000 de morminte, la ieşire din Câmpia Turzii. „După ce am văzut, cred că sînt de fapt două cimitire. Am luat la rînd mormintele şi am observat că toate au fost jefuite. Se pare că atunci, imediat după înmormîntare, la 50-100 de ani de cineva care ştia foarte bine cum sînt aşezate. Le-au luat la rînd mormintele”, a explicat Roman. Aşezarea gepidică şi necropola se întind pe o suprafaţă de peste cinci hectare şi pînă în acest moment a fost parcurs doar unu.

Pînă şi caii erau înmormîntaţi

Şeful şantierului susţine că s-a lucrat pe etape, iar anul acesta săpăturile au fost reluate abia în iunie. „Totul depinde de cîţi bani avem: şi cum avansăm, şi cînd terminăm. Avem o tranşă de bani pentru 200-300 de morminte. Materialele se transportă la muzeu, unde se conservă. Sperăm să găsim lucruri interesante. Am găsit cam 200-300 de morminte pe un hectar”, a precizat Roman.
Pe lîngă oseminte, arheologii au descoperit şi obiecte precum lame de cuţit, mărgele de sticlă, cercei de bronz şi ceramică.
Unul dintre tinerii care lucrează pe şantier, pentru suma de 60 de lei pe zi, povesteşte că în zonă s-au descoperit şi osemintele unui cal. În final, arheologii îşi propun să organizeze o expoziţie cu toate descoperirile gepidice.

Autostrada va fi gata la timp

Deşi o parte din morminte sînt amplasate chiar pe traseul Autostrăzii Transilvania, mai exact pe breteaua de legătură, reprezentanţii Muzeului de Istorie al Transilvaniei şi cei ai Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri (DRDP) Cluj anunţă că lucrările nu vor fi afectate. În vizita fulger de săptămîna trecută, efectuată pe şantierul autostrăzii, premierul Emil Boc asigura că cei 10 kilometri, rămaşi nefinalizaţi din tronsonul 2B, vor fi gata pînă cel tîrziu în luna noiembrie. „Noi ne-am făcut partea arheologică pe porţiunea unde va trece autostrada. Constructorii pot lucra acolo. Ne tot mutăm dintr-o zonă în alta. Nu ne intersectăm cu autostrada. Fiind foarte mare necropola, credem că pînă la sfîrşitul anului vom finaliza lucrările, dar depinde şi de finanţare. Avem un contract în acest sens”, a declarat şeful şantierului arheologic.

Centrul de coordonare, abia la anul

La rîndul său, şi directorul DRDP Cluj, Ioan Pantelimon, asigură că săpăturile arheologice nu întîrzie lucrările şi îşi va putea respecta promisiunea făcută în faţa premierului şi a ministrului Transporturilor, Radu Berceanu. „Cei de la muzeu ne-au ajutat. Am făcut şi relocarea de utilităţi. Descărcările arheologice pe porţiunea bretelei de autostradă sînt gata. Acum se lucrează pe toată porţiunea dintre Câmpia-Turzii şi Turda”, a replicat Pantelimon.
Ceea ce nu pot să finalizeze anul acesta din cauza săpăturilor care încă continuă în zonă este construirea Centrului de întreţinere şi coordonare pentru autostradă, care există în proiect şi trebuie realizat. „Scopul construirii autostrăzii nu e centrul. Pînă finalizează arheologicii, ne vom folosi de cel de la Turda”, spune directorul DRDP.