Pantofii politicienilor lustruiesc autostrada americanilor

12 politicieni români si straini s-au perindat pe autostrada de la începutul proiectului

Adrian Nastase, Miron Mitrea, Ioan Rus, Gheorghe Dobre, Emil Boc, Marius Nicoara, Radu Berceanu, Calin Popescu Tariceanu, Marko Bela, Borbely Lazslo, Ludovic Orban, Nicholas Taubman. Toti, fara exceptie, de la primul-ministru al tarii, de la pleiada de ministri ai transporturilor din ultimii patru ani, presedinti de partide si chiar ambasadori, s-au perindat cu mult entuziasm pe Autostrada Transilvania. Autostrada a devenit astfel cel mai important loc de pelerinaj politic national si international al finalului de mandat trecut precum si al mandatului puterii actuale. Si toate acestea pentru o lucrare unde înca nu s-a turnat asfalt nici macar pe un centimetru patrat.

O AUTOSTRADĂ CU IZ ELECTORAL

Discutiile despre proiectul Autostrazii Transilvania dateaza din 2003, la sfîrsitul acestui an fiind încheiat si contractul direct cu compania americana Bechtel. De altfel, guvernul Nastase a fost atunci aspru criticat de Comisia Europeana din cauza ca a atribuit direct, fara licitatie, un contract în valoare de peste 2 miliarde de euro. Prin martie 2004 proiectul a devenit mult mai concret si la nivelul Clujului, unde, în cadrul unei vizite a ministrilor de atunci, Ioan Rus si Miron Mitrea, a fost si prezentat posibilul traseu al autostrazii prin judet. Începerea lucrarilor era prevazuta initial pentru luna iulie 2004. În iunie 2004 urmau însa sa aiba loc alegerile locale. PSD, care spera sa îsi impuna candidatul, fostul ministru de interne Ioan Rus, la cîrma primariei Cluj-Napoca a facut o întelegere cu contractorii americani care s-au dat peste cap si au devansat inaugurarea cu aproape o luna de zile. Astfel ca, în plina campanie electorala pentru locale, premierul de atunci Adrian Nastase, cu o droaie de ministri social-democrati, printre care si Miron Mitrea, dar si candidatul PSD de la Cluj Ioan Rus au taiat panglica de inaugurare a lucrarilor. Pe santier abia daca se aflau însa cîte un utilaj si un muncitor adusi în mare graba pentru "inaugurarea electorala". De altfel, lucrarile efective au început mult mai tîrziu.

2005, ANUL RENEGOCIERII

Dupa reteta "cine nu e cu noi e împotriva noastra" noua putere a gasit ca lucrarile abia începute sub guvernarea PSD trebuiesc "faultate", pentru ca Alianta DA sa îsi poata adjudeca si ea autostrada. Ca atare, s-au invocat diverse prevederi ale contractului, defavorabile statului român si, pentru moment, s-a suspendat finantarea. Guvernul l-a mandatat pe ministrul transporturilor de atunci, democratul Gheorghe Dobre sa renegoicieze contractul cu Bechtel. Premierul Tariceanu anunta în 15 august 2005 cu ocazia unei vizite la Cluj ca autostrada Transilvania ramîne o prioritate, dar ca nu se poate lucra mai departe în conditiile contractului initial negociat de PSD. Renegocierea s-a terminat abia la finele lui noimebrie. Ca atare, s-a scurs si anul 2005 si a venit iarna 2005-2006 cînd, evident, din cauza conditiilor meteorologice nefavorabile nu s-a lucrat nimic.

ECONOMII LA BANI, DAR PIERDERI DE TIMP

Renegocierea contractului a fost anuntata ca o mare victorie a guvernului Tariceanu, chiar daca a întîrziat lucrarile cu un an. Mai exact, s-au cîstigat economii de 126 de milioane de euro. Însa s-a pierdut un an de zile. Recent, de altfel, fostul ministru de interne Ioan Rus a declarat ca marea economie este de fapt o dezinformare. Rus sustine ca în contractul initial se plateau sume fixe, iar acum se platesc sume variabile în functie de preturile de pe piata. Ioan Rus a mai afirmat si ca prin întîrzierea de un an s-a pierdut un miliard de euro prin aceea ca pretul materialelor de constructie a crescut serios, în unele cazuri chiar s-a dublat. "Sa facem o diferenta simpla între cei 126 de milioane economisiti prin noul contract si cei 1 miliard pierduti prin scumpirea materialelor si vom vedea daca am iesit în cîstig sau pierdere", a spus Rus. Parerea lui Rus este confirmata partial de purtatorul de cuvînt al autostrazii, Bogdan Sgîrcitu. "Preturile la materiale au crescut pentru ca în acest domeniu este ceva firesc, asta nu înseamna însa ca putem evalua concret care este diferenta", a spus Sgîrcitu.

2006, A DOUA INAUGURARE

Dupa o disputa publica provocata de presedintele Basescu ce voia sa acorde prioritate Coridorului IV si nu autostrazii Transilvania, la jumatatea lui 2006 lucrarile la autostrada au fost reluate. Nu fara tam-tam, deoarece, acum fiecare politician mai rasarit se grabea sa-si asume paternitatea si sustinerea proiectului. A existat chiar si un comitet de sprijin al autostrazii, înfiintat de parlamentarii clujeni. Compania Bechtel a început sa lucreze cu adevarat abia în vara lui 2006, la tot ceea ce însemna nivelarea terenului si primele sapaturi pe traseul acum deja devenit oficial. Aceasta nu fara sa existe discutii interminabile, între timp, despre noul grafic de lucru si despre modalitatile efective de asigurare a finantarii. O problema spinoasa, partial rezolvata pe parcursul lui 2006, a fost si cea a desproprierilor, guvernul nereusind sa lucreze chiar în ritmul cerut de Bechtel.

PELERINAJUL POLITIC DIN 2006

De la taierea primei panglici trecusera deja aproape doi ani. Atunci Nastase, Rus si Mitrea au dat tonul inaugurarii. Dupa deblocarea lucrarilor a venit rîndul ministrilor si politicienilor din Alianta sa se afiseze pe santierul de la Savadisla si sa îsi aroge meritele pentru "cel mai important proiect de infrastructura din România". Primul s-a grabit sa fie chiar premierul Calin Popescu Tariceanu, în iulie 2006. Însotit de proaspatul numit ministru al transporturilor, Radu Berceanu, premierul a excelat în declaratii despre importanta proiectului, importanta ca Bechtel sa recupereze întîrzierile în grafic, provocate, culmea, de acelasi guvern Tariceanu. Radu Berceanu nu a ezitat sa iasa din tipar si sa afirme sus si tare ca asteapta ca Bechtelul chiar sa îsi depaseasca graficul de lucrari si aceasta deoarece banii vor veni fara probleme de la minister. Peste numai trei luni ministrul transporturilor a revenit pe santierul de la Savadisla. Astfel în 26 octombrie, însotit de Emil Boc si Marius Nicoara, Berceanu a poposit din nou la Cluj. "Sa poata cheltui numai Bechtel cîti bani i-am alocat", preciza Berceanu atunci, sustinînd ca e nemultumit de modul cum se misca lucrarile la autostrada.

AUTOSTRADA RECONCILIERII

Iarna lui 2006-2007 nu a adus mari schimbari pe autostrada. A venit însa primavara, cînd criza din sînul Aliantei s-a adîncit consistent. Motiv pentru care, la 17 mai, premierul Tariceanu a gasit cu cale sa mai vina o data la Cluj ca sa vada daca autostrada nu îl poate împaca, macar de ochii lumii, cu Emil Boc. Desi vizita era organizata de autoritatile judetene, Emil Boc a fost prezent si el pe santier, ba mai mult, l-a întîmpinat "ca primar" pe Tariceanu chiar de la aeroport. Liderii Aliantei au socializat de zor de fata cu ziaristii pentru a da impresia ca lucrurile merg bine în Alianta. Era imediat dupa criza provocata de subiectul retragerii trupelor românesti din Irak. Astfel ca, scopul oficial al vizitei la autostrada a fost macar partial deturnat. Din alaiul primului ministru nu a lipsit la vizita din mai 2007 nici ambasadorul SUA, Nicholas Taubman. Dar autostrada nu si-a îndeplinit menirea de reconciliant asa ca, la numai cîteva saptamîni guvernul Tariceanu a fost înlocuit cu guvernul Tariceanu II.

NU DĂM AUTOSTRADA DIN MÎNĂ

Potentialul electoral al autostrazii trebuia exploatat la maximum si cum anul viitor vom avea din nou alegeri locale si nationale, iar acum sîntem în pragul alegerilor europarlamentare, noul guvern nu avea cum sa rateze un nou pelerinaj la "locul sfînt" al autostrazii. De data aceasta la locul faptei a venit noul ministru al transporturilor, Ludovic Orban. Pe o caldura înabusitoare Orban a inspectat santierul, declarînd si el ca predecesorii sai, ca Bechtel trebuie sa accelereze ritmul de lucru. Motivul vizitei parea foarte plauzibil, trebuia sa vada, ca ministru al transporturilor, cel mai important proiect în derulare din ograda sa. Orban a smuls atunci si o promisiune: ca primii 8 kilometri vor fi asfaltati în aceasta toamna. Lucru nerespectat de altfel de Bechtel care da vina pe autoritati ca nu i-au asigurat materialele necesare pentru a face umplutura. Orban a replicat recent si a spus ca nu mai asteapta scuze si explicatii de la Bechtel, ci asteapta ca firma sa înteleaga ca are si obligatii si sa si le respecte.

UDMR-UL ŞI AUTOSTRADA

Nici UDMR-ul nu s-a tinut deloc departe de acest proiect. Dealtfel liderul Marko Bela a afirmat în repetate rînduri ca proiectul se datoreaza si UDMR-ului în mare parte. Recent, mai exact pe 13 octombrie, însotit de ministrul Lazslo Borbely, Marko Bela a vizitat si el santierul autostrazii. Liderul UDMR s-a declarat multumit de stadiul lucarilor si nu a scapat prilejul sa reaminteasca faptul ca UDMR a sustinut constant realizarea acestui proiect, indiferent de momentele mai grele sau mai usoare prin care s-a trecut.

TAUBMAN A PUS CAPACUL

Ambasadorul SUA, Nicholas Taubman a pus capacul peste oala vizitelor cu iz de pelerinaj electoral. Saptamîna aceasta Taubman a facut o deplasare de doua zile la Cluj. Primul obiectiv vizitat, evident, autostrada. "Astazi va aflati pe cel mai mare proiect de infrastructura din Europa. Va avea o lungime de 450 de kilometri si se va întinde de la Brasov la Bors. Va fi un proiect executat la standarde NATO si UE. Speram ca România sa considere potrivit sa extinda aceasta autostrada de la Constanta pîna în Ungaria. Daca acest lucru se va întîmpla, veti vedea o dezvoltare extraordinara a activitatii comerciale din România. Si veti vedea companii dezvoltîndu-se de-a lungul acestei autostrazi. Corporatia Bechtel lucreaza conform calendarului, iar lucrarile au loc 6 zile pe saptamîna, 24 din 24. Este vîrful tehnologic în domeniul autostrazilor din lume", a precizat Taubman. Acesta a negat însa ca ar fi vreo problema în lumina ultimele declaratii ale ministrului Orban. "Nu poti aseza un strat de astfalt decît daca afara sînt 10 grade Celsius, iar azi sînt 2 grade", a tinut partea Bechtelului Taubman. Întrebat de reporterul Foii Transilvane care este totusi scopul vizitei sale la autostrada, Taubman a dat un raspuns superficial. "Îmi plac astfel de proiecte de infrastructura si îmi place sa vad cum asemenea proiecte se creeaza si se dezvolta", a declarat ambasadorul american. A doua zi Taubman a avut o întîlnire si cuprimarul Emil Boc. Amîndoi au declarat ca au discutat despre prevenirea infractionalitatii pe care atustrada o va aduce în zona, despre traficul greu pe autostrada si introducerea fibrei optice de-a lungul acestui traseu. Nimic nou însa, deoarece exact aceste subiecte, si exact în aceeasi maniera, au fost prezentate si în urma cu un an si jumatate la vizita precedenta alui Nicholas Taubman la primaria clujeana.

CALENDAR POLITIC AL VIZITELOR DE LUCRU

Vizitele politicienilor români la autostrada au urmat îndeaproape tipicul vizitelor de lucru ale "tovarasului". Singurul care nu a venit înca la autostrada pe care înca nu s-a turnat nici un centimetru de asfalt este presedintele Basescu. Sintetic, calendarul vizitelor "mai importante" a fost urmatorul:

Adrian Nastase, 17 iunie 2004
Ioan Rus, 17 iunie 2004
Emil Boc, 26 octombrie 2006 si 17 mai 2007
Marius Nicoara, 26 octombrie 2006 si 17 mai 2007
Radu Berceanu, 12 iulie 2006, 26 octombrie 2006 si 17 mai 2007
Calin Popescu Tariceanu, 12 iulie 2006 si 17 mai 2007
Marko Bela, 13 octombrie 2007
Borbely Lazslo, 13 octombrie 2007
Ludovic Orban, 20 iulie 2007
Nicholas Taubman, 17 mai 2007 si 19 noiembrie 2007

AUTOSTRADA ÎN CIFRE

Autostrada Transilvania va face legatura între Bors si Brasov. Proiectul masoara 415 kilometri si va fi finalizat, dupa ultimele grafice, undeva în 2013. Autostrada va strabate teritoriile a sase judete (Brasov, Sibiu, Mures, Cluj, Salaj si Bihor), fiind, conform autoritatilor, cel mai mare proiect de infrastructura din Europa. Punctul de pornire este DN1, între Ghimbav si Codlea, iar capatul în satul Sântaul Mare (judesul Bihor). În cadrul proiectului se vor construi 267 de viaducte si poduri (55,5 km lungime), 94 de pasarele, 58 de pasaje si 16 noduri rutiere. Autostrada Transilvania este construita de firma americana Bechtel. Dupa renegocierea contractului cu Bechtel costul autostrazii, suportat de statul român, se ridica la circa 2,2 miliarde de euro.

22 noe