Search şi Iptana, scoase de pe autostradă


9 mar 2006


 

Search Corporation- Iptana au fost selectate de Bechtel pentru a proiecta Autostrada Transilvania. Contractul era estimat la suma de 42 de milioane USD, însă, banii ar fi intrat în conturile celor două firme pentru o lucrare care a mai fost executată.

Fapt dovedit de cotidianul Bună ziua, Ardeal, Iptana, fostul Institut de Proiectări pentru Transporturi Auto, Navale şi Aeriene din subordinea MTCT, a efectuat încă din 1991 studiul de amplasament pentru viitoarea autostradă.

Renegocierea contractului pentru autostrada Transilvania a scos din cărţi societăţile Search Corporation SRL şi Iptana SA, legate ombilical de magnatul româno-american Michael Stanciu. Guvernului Tăriceanu a impus, sub forma unei noi clauze a contractului cu compania Bechtel - antreprenorul general al autostrăzii, ca tronsoanele rămase neproiectate să revină unei alte firme care va fi desemnată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Până în prezent, cele două societăţi de proiectare au lucrat pe tronsonul Câmpia Turzii – Cluj şi Suplacu de Barcău-Borş. Ar fi de subliniat că, în timp ce fostul contract cu compania Bechtel lăsa posibilitatea pentru societăţile lui Stanciu de a monopoliza întregul proiect, modificările aduse contractului îi restrânge acestuia accesul la două tronsoane. În ciuda acestui aspect, Iptana şi Search s-au înfruptat pe deplin din “caşcavalul” autostrăzii Transilvania, încasând în două rânduri banii pentru aceeaşi lucrare.

Contractul cu compania americană Bechtel a fost renegociat de Guvernul Tăriceanu. Conform unei noi clauze introduse în contract, CNANDR va desemna câştigătorul contractului pentru proiectarea mai multor tronsoane de autostradă. Astfel, Search Corporation şi Iptana, societăţile selectate de Bechtel pentru proiectarea întregii autostrăzi contra sumei de 42 de milioane USD, ies din joc. Până în prezent, cele două firme bucureştene, legate de magnatul Michael Stanciu, au efectuat lucrări pe tronsonul Câmpia Turzii – Cluj, Suplacu de Barcău – Borş. Preţul plătit de Bechtel pentru aceste servicii nu a fost făcut cunoscut, deşi este vorba de fonduri publice. Însă, conform deciziei Guvernului României, tronsoanele rămase neproiectate vor fi efectuate de o altă societate de profil, iar decizia va aparţine CNANDR. Cotidianul Bună ziua, Ardeal a arătat în cadrul unei ample anchete jurnalistice faptul că Iptana a realizat un proiect al autostrăzii Transilvania începând cu anul 1991. Mai mult, omul de afaceri Michael Stanciu a încasat şi plata pentru această lucrare.
Prima plată efectuată de Ministerul Transporturilor către IPTANA, preluată de afaceristul Michael Stanciu, a avut loc în perioada 1997-1999, iar întreaga documentaţie, în şase volume, a fost înaintată Băncii Mondiale de Guvernul Ciorbea. Proiectul abandonat a fost reluat de Executivul PSD în 2004, care a plătit încă o dată acelaşi grup de firme pentru servicii identice în momentul în care Bechtel le-a angajat ca subcontractori. Coordonatorul proiectului efectuat de Iptana în 1991, inginerul Mircea Petre Georgescu este în prezent angajat al Search Corporation. Discuţia telefonică purtată de reporterii noştri cu inginerul Georgescu n-a făcut decât să confirme cele arătate mai sus. “În mare măsură proiectul a rămas acelaşi. De fapt, Iptana a făcut în 1991 un studiu de amplasament pentru autostradă, iar în general culoarele au rămas aceleaşi”, a arătat Georgescu. De la fostul angajat Iptana am aflat că studiul a durat patru luni, iar în cadrul acestui proiect au lucrat 25-30 de persoane care au bătut cu piciorul întregul traseu. Inginerul Gerogescu nu a reuşit să clarifice care au fost motivele pentru care trebuia refăcut un studiu costisitor, şi mai ales de ce s-a plătit aceeaşi muncă de două ori. Mircea Petre Georgescu motivează abandonarea pentru o perioadă îndelungată a proiectului început încă din 1991 prin faptul că fondurile necesare construirii autostrăzii Transilvania au fost greu identificate. Din păcate, MTCT, instituţia responsabilă de această abuz asupra banului public, nu a dat curs până în prezent solicitărilor noastre privind suma alocată în 1991 pentru studiile efectuate de Iptana. Secretomania a rămas, în continuare, o componentă a politicii Bechtel.

Bechtel, zgârcit în declaraţii

Contactat de redactorii noştri, Bogdan Sgârcitu, purtătorul de cuvânt al companiei Bechtel, nu a dezvăluit suma plătită firmelor Iptana-Search pentru proiectarea celor două tronsoane, deşi provenienţa banilor a fost din fonduri publice. “Potrivit contractului renegociat, problema proiectării va reveni CNANDR. Noi terminăm proiectarea pe aceste două secţiuni& 2B- Câmpia Turzii –Cluj şi 3C – Suplacu de Barcău- Borş. “Purtătorul de cuvânt al Bechtel s-a dovedit a fi la fel de zgârcit în declaraţii şi cu privire la motivele care au dus la preluarea de către stat a proiectării autostrăzii. Deranjant de întrebările redactorilor BZA, David Suciu, vicepreşedintele Search Corporation a refuzat un dialog, motivând acest lucru prin dezvăluirile anterioare ale ziarului nostru cu privire la Michael Stanciu, şeful său. “Nu am calitatea să comentez motivele care au dus la această decizie a guvernului. Nu înţeleg grija dumneavoastră. Aţi scris lucruri neadevărate despre dl.Stanciu şi nici nu aţi vorbit cu el”, a conchis Suciu.
În primul rând, Search Corporation era responsabilă de proiectarea unei autostrăzi de mare importanţă pentru Transilvania, iar conturile firmei urmau să fie bine rotunjite din fonduri publice. Mai mult, Search corporation a încasat deja o sumă pentru lucrările efectuate până în prezent, însă cunatumul acesteia este ţinut secret, atât de Bechtel, cât şi de reprezentanţii firmei lui Michael Stanciu. Menţionăm că, patronul Stanciu nu a fost de găsit, din nou, pentru a discuta cu presa.

Domnul a dat, Stanciu a luat

Simbioza dintre Iptana şi Search Corporation a fost dezvăluită în mai multe rânduri de BZA. Fuziunea dintre cele două societăţi se petrecea chiar după Revoluţie, când americanul de origine română Michael Stanciu a decis să-şi încropească o afacere în România. Într-un interviu apărut într-o publicaţie mondenă, Stanciu declara cu patos că s-a întors din SUA “la porunca lui Dumnezeu pentru a lua în piept Golgota României”. Surse din MTCT susţin că FPS a vândut renumitul institut de cercetare si proiectare pentru transporturi terestre (auto şi feroviare), navale, şi aeroportuare al Ministerului Transporturilor, SC Iptana SA Bucureşti prin metoda privatizării prin subevaluare. “Iniţial, în 1991, s-a pornit sub forma unei societăţi mixte, Iptana-Search, în care capitalul american reprezenta 51% iar cel românesc 49%, ulterior, în 1999, cumpărându-se cele 49% de acţiuni deţinute de Iptana”, explică Stanciu într-un alt interviu acordat revistei Antreprenorul, în nr.3 din anul 2001. Reprezentanţii Iptana susţin că în 1999, datorită unor incompatibilităţi şi a confuziei de nume s-au retras din societatea mixtă româno-americană Iptana-Search SRL, aşadar nu mai există nici o legătură între americani şi români. Din declaraţia semnată de directorul Cornel Martincu reiese faptul că Iptana a trecut printr-un soi de reorganizare, astfel că, în prezent aparţine angajaţilor şi foştilor angajaţi ai societăţii. Surse confidenţiale susţin, însă, că Iptana ar fi, în continuare, dirijată de o persoană înrudită cu Michael Stanciu. Michael Stanciu relata într-un interviu acordat unei publicaţii cu caracter monden modul în care a intrat în acţionariatul Iptana& “L-am primit definitiv pe Iisus in inima mea. Porunca Lui era clară& “Michael, du-te înapoi şi fă ceva pentru ţară!”. Cum ajunsesem inginer de construcţii civile, m-am gândit la drumuri. ştiam în ce hal le lăsasem în 1979, aşa că am abandonat slujba, casa de lux din zona rezidenţială, jeep-urile şi toate visurile legate de America şi am aterizat la Bucureşti. Încercasem să devin american, dar nu reuşisem să ajung decât un... ro-merican, întrucât sângele apă nu se face. Împreună cu socrul meu am pus bazele firmei Search Corporation şi am trecut la treabă. Secretarul de stat la Ministerul Transporturilor de atunci, d-l Alexandru Dobre, ne-a primit cu toată amabilitatea, visa şi dumnealui, ca şi noi, la zile mai bune. Am semnat protocoale, am angajat primii trei ingineri. Vedeam deja două tronsoane de autostradă terminate până la ora asta& Sibiu - Deva şi Bucureşti - Braşov.”
În cumpărarea acţiunilor Iptana, Michael Stanciu a avut parte de sprijinul total al fostului secretar de stat de la ministerul Transporturilor, Alexandru Dobre, devenit între timp preşedinte al Asociaţiei Române a Antreprenorilor de Construcţii (ARACO). De altfel, şi Stanciu este membru în Consiliul Central al organizaţiei, alături de Dobre, care între timp şi-a pierdut funcţia de preşedinte. ARACO este membră a Alianţei Confederaţiilor Patronale din România (ACPR), aflată sub tutela afaceriştilor George Copos, Dinu Patriciu şi George Păunescu. Cu Iptana şi Search Corporation, Michael Stanciu a obţinut contracte de sute de milioane de dolari.

Nicoleta Nap